Cine sunt oamenii care ar putea recurge la suicid și cum îi putem ajuta?

De ziua Mondială de prevenire a suicidului suntem îndemnați să insuflăm speranță prin acțiunile noastre, deoarece mereu există o alternativă la suicid.  Creând speranță prin acțiune, putem semnala persoanelor care se confruntă cu gânduri suicidale că există speranță și că ne pasă și dorim să-i sprijinim. De asemenea, sugerează că acțiunile noastre, indiferent cât de mari sau mici sunt, pot oferi speranță celor care se luptă.

Cum putea crea speranță prin acțiunile noastre?

 Arătați că vă pasă

Puteți ajuta să dați cuiva speranță arătând că vă pasă. Cu toții putem juca un rol, oricât de mic ar fi. Ceea ce facem face diferența. Nu trebuie să le spuneți ce să facă sau să aveți soluții, ci pur și simplu să vă faceți timp și spațiu pentru a asculta pe cineva despre ei. Comunicările mici pot salva vieți și pot crea un sentiment de conexiune și speranță în cineva care poate avea dificultăți.

Încurajați înțelegerea

Stigmatul este o barieră majoră în calea căutării ajutorului. Schimbarea narațiunii despre suicid prin promovarea speranței poate crea o societate mai plină de compasiune, în care cei aflați în nevoie se simt mai confortabil în a veni pentru a căuta ajutor. Cu toții putem face ceva pentru a trăi într-o lume în care suicidul este recunoscut și cu toții putem face ceva pentru a ajuta la prevenirea acestuia.

Împărtășiți experiențe

Perspectivele și istoriile oamenilor cu o experiență trăită de suicid pot fi extrem de puternice în a-i ajuta pe ceilalți să înțeleagă mai bine suicidul și să îi încurajeze pe oameni pentru a sprijini pe cineva și pe ei înșiși. Este foarte important ca persoana care își împărtășește istoria să știe cum să facă acest lucru într-un mod sigur pentru ei și pentru cei care aud istoria. Istoriile despre experiențele unei persoane de suferință emoțională semnificativă, gânduri sau tentative de suicid și experiențele de recuperare  pot inspira speranță în ceilalți. Persoane care împărtășesc experiențe în care au fost îndoliate și cum au ajuns să-și trăiască „noua lor normalitate”, poate ajuta pe alții care se confruntă cu pierderea și să înțeleagă devastarea suicidului și să creadă că vor putea trăi prin pierdere și cu această pierdere.

Cine este în pericol?

 Suicidul are loc impulsiv în momente de criză, cu o defecțiune a capacității de a face față stresului vieții, problemele financiare, ruperea relațiilor sau durerea și bolile cronice. În plus, trăirea unui conflict, dezastru, violență, abuz sau pierdere, un sentiment de izolare sunt puternic asociate cu comportamentul suicidal. Ratele de suicid sunt, de asemenea, ridicate în rândul grupurilor vulnerabile care suferă discriminare, cum ar fi refugiații și migranții, popoarele indigene, prizonierii. De departe, cel mai puternic factor de risc pentru suicid este o tentativă anterioară de suicid.

Semnale de alarmă

Dacă o persoană apropiată trece printr-o situație dificilă, este important să ținem cont de următoarele semnale de alarmă:

• amenințare de suicid făcută public;
• căutarea accesului la mijloace letale de suicid;
• persoana povestește că nu mai are speranță sau vreun motiv pentru a trăi;
• persoana dă indicații exacte privind repartizarea bunurilor sale;
• manifestă mânie sau ostilitate;
• persoana se simte ca și cum ar fi prinsă într-o colivie fără scăpare sau o durere „sufletească” insuportabilă;
• persoana crede că este o povară pentru ceilalți;
• consumă alcool, droguri sau prezintă comportamente de risc;
• se izolează față de familie, prieteni, colegi, etc.;
• prezintă anxietate, agitație, insomnie;
• are tulburări de somn (doarme prea mult sau prea puțin);
• suferă de schimbări bruște și extreme de comportament și/sau dispoziție.
•  

Unde poate fi solicitat ajutor?

 În Republica Moldova, activează 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală, care sunt deschise în fiecare raion și municipiu din țară. Acestea oferă consultații psihiatrice, psihologice, ajutor în tratament și recuperare a problemelor de sănătate mintală pentru persoanele de orice vârstă. Oamenii aflați în zona de risc se pot adresa cu încredere la cel mai apropiat Centrul Comunitar de Sănătate Mintală unde vor primi ajutor specializat.

Prevenire și control

 Suicidul poate fi prevenit. Iată ce recomandă OMS:

• limitarea accesului la mijloacele de suicid (de exemplu, pesticide, arme de foc, anumite medicamente);
• interacționarea cu mass-media pentru raportarea responsabilă a suicidului;
• promovarea abilităților socio-emoționale de viață la adolescenți;
• identificarea, evaluarea, gestionarea și urmărirea persoanei afectate de comportamente suicidale.

Suicidul rămâne una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, conform OMS. În 2019, peste 700 000 de oameni s-au sinucis. În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, suicidul a fost a patra cauză de deces după accidentul rutier, tuberculoză și violența interpersonală. În Republica Moldova, în 2020, au fost înregistrate 487 cazuri de suicid, dintre care 11 cazuri – printre copiii cu vârsta de până la 18 ani.