Pagina pacientului

Copiii care au o imunitate compromisă au un risc mai mare de a dezvolta pneumonie. Sistemul imunitar poate fi slăbit de malnutriție sau subnutriție, în special la sugari care nu sunt alăptați exclusiv la sân. Bolile preexistente, cum ar fi infecțiile simptomatice ale virusului HIV și rujeolei, favorizează, de asemenea, dezvoltarea pneumoniei.

Și factorii de mediu, precum: poluarea aerului din interior cauzată de gătit și încălzire cu combustibili din biomasă (cum ar fi lemn sau bălegar); traiul în case aglomerate, fumatul părinților, sporesc sensibilitatea copilului la pneumonie.

Simptomele pneumoniei:

Debutul este acut cu febră înaltă peste 38 grade Celsius, frisoane, tuse productivă cu expectorație colorată galben sau verde, uneori ruginie, cu dureri toracice care corespund zonei pulmonare afectate, dificultate respiratorie însoțită de polipnee (frecvență respiratorie crescută), direct proporțională cu extensia pneumoniei, tahicardie (puls rapid), stare generală alterată, cu inapetență, cu tulburari ale statusului mental de tip confuzie, gandire neclara.

Cum prevenim pneumonia?

Cercetările au arătat că alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață poate duce la o reducere cu 23% a incidenței pneumoniei.

Nutriția adecvată ajută la asigurarea unui sistem imunitar funcțional pentru a proteja copiii de pneumonie, precum și alte boli. Copiii subnutriți se confruntă cu un risc mai mare de îmbolnăvire și o durată mai mare a bolii.
Copiii pot fi protejați împotriva pneumoniei cu vaccinuri în curs de dezvoltare împotriva următorilor agenți patogeni:

• Streptococcus pneumoniae
• Haemophilus influenzae tip b
• Pertussis (tuse convulsivă)
• Rujeola
• Pneumococcus

Apa, sanitația și intervențiile de igienă sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii pneumoniei, a diareii și a altor boli.
Diagnosticarea precoce a pneumoniei și aplicarea la timp a tratamentelor previn complicațiile grave provocate de boală și decesul.

Anual, pe data de 12 noiembrie este marcată Ziua Mondială a Pneumoniei, menită să sensibilizeze populația cu privire la boala considerată criminalul principal al copiilor din întreaga lume. În 2019, la cea de a 10-a ediție, genericul acestei zile este: „Fiecare respirație contează!”

Sursa: www.ansp.md; https://www.csid.ro

Diabetul de tip 1 Persoanele cu diabet zaharat tip 1 produc puțină insulină. Boala poate apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvent afectați copiii sau tinerii. Bolnavii au nevoie de injecții de insulină în fiecare zi pentru a controla nivelurile de glucoză din sânge.

Diabetul de tip 2 Mai este numit diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la adulți și reprezintă cel puțin 90% din toate cazurile de diabet. Diabetul zaharat de tip 2 poate rămâne nedetectat timp de mai mulți ani. Adesea, este asociat cu excesul de greutate sau obezitatea, poate provoca rezistență la insulină sau valori ridicate ale glicemiei.

Diabetul gestațional este o formă de diabet care constă în nivelul ridicat de glucoză în sânge în timpul sarcinii. Dispare, de obicei, după naștere, dar femeile și copiii lor prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 ulterior.

Simptomele diabetului:

Simptomele diabetului de tip 1: sete anormală și gură uscată, urinare frecventă, lipsă de energie, oboseală, foame constantă, pierderea bruscă în greutate, urinare în somn, vedere neclară.

Simptomele diabetului de tip 2: sete excesivă și gură uscată, urinare frecventă și abundentă, lipsă de energie, oboseală extremă, furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor, infecții fungice recurente la nivelul pielii, vindecare lentă a rănilor, vedere neclară.

Prevenirea diabetului de tip 2:

Diabetul de tip 2 apare, frecvent, ca urmare a stilului de viață nesănătos. Iată care sunt principalii factori de risc:

• Excesul de greutate;
• Alimentația nesănătoasă;
• Lipsa de activitate fizică;
• Tensiunea arterială crescută;
• Toleranță scăzută la glucoză;
• Istoric al diabetului gestațional;
• Nutriție deficitară în perioada sarcinii.

ATENȚIE! Consecințele diabetului netratat sunt: orbire, amputarea membrelor, boli de inimă, insuficiență renală și moarte precoce.

• respirație dificilă la efort;
• dificultăți respiratorii;
• respirație șuierătoare;
• senzație de sufocare;
• oboseală;
• infecții respiratorii frecvente;
• tuse cronică, cu spută;
• pierdere în greutate;
• edem la nivelul gleznelor și picioarelor.

Principala cauză a BPOC este tutunul. Alţi factori de risc sunt poluarea aerului ambiant, din interiorul locuințelor, precum şi expunerea la pulberi şi substanțe chimice profesionale.

Prevenirea BPOC:

• Renunțarea la fumat;
• Practicarea sportului;
• Alimentație sănătoasă, bogată în vitamine și minerale;
• Slăbirea, în cazul obezității, sau recuperarea greutății pierdute, dacă din cauza bolii pacientul a slăbit foarte mult;
• Evitarea factorilor de toxicitate la locul de muncă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, BPOC va deveni în următorul deceniu a treia cauza de deces în lume. Boala ucide, în medie, o persoană la fiecare 10 secunde. În Republica Moldova prevalența prin bronșita obstructivă cronică a constituit în anul 2018 – 1,4%. Mortalitatea a constituit în anul 2018 – 21,3 la 100000 de populație adultă, în 2017 – 24,7 la 100000 de populație adultă.

Astăzi este marcată Ziua Mondială a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice cu genericul: „Toți împreună pentru a stopa boala pulmonară obstructivă cronică”
Sursa: www.ansp.md

Fumatul ucide: Iată ce boli grave declanșează acest viciu