INTERVIU În diabet nu există pilulă magică. Magia este provocată de dieta corectă și exerciții fizice

Diabetul este o boală netransmisibilă care apare atunci când pancreasul nu mai poate să producă insulină sau când organismul nu are capacitatea de a utiliza insulina pe care o produce. Deși este o boală progresivă, oamenii care suferă de diabet pot avea o viață normală și lungă dacă își gestionează corect boala. Dacă diabetul zaharat nu este monitorizat corespunzător, boala provoacă inevitabil dizabilitate deja la vârsta aptă de muncă și reduce în medie cam zece ani din speranța de viață. Mai mult, 70% din amputațiile membrelor inferioare sunt cauzate de complicațiile diabetului. De aceea, în procesul de tratament al diabetului este esențială școlarizarea pacienților, responsabilitate care revine instituțiilor medicale primare. De ce este importantă școlarizarea în cazul diabeticilor și cum decurge aceasta? Ne explică medicul endocrinolog Natalia Zarișneac.

– De ce este esențială școlarizarea în cazul diabeticilor?

Natalia Zarișneac: Școlarizarea este vitală în cazul persoanelor cu diabet zaharat. Reușitele tratamentului depind, în proporție de 50 la sută, de dietă și activitate fizică. Diabetul zaharat reprezintă un sindrom complex, care are la bază cauze genetice sau afecțiuni dobândite. Este caracterizat prin dereglare de secreție de insulină sau prezența unei rezistențe celulare periferice la acțiunile insulinei. În consecință, duce la tulburări ale metabolismului glucidic, lipidic, proteic, ionic și mineral.

-Cum decurge școlarizarea?

Natalia Zarișneac: Dacă vorbim despre diabetul zaharat tipul II, în 80 de procente dintre cazuri pacienții sunt cu obezitate. De aceea este nevoie să fie școlarizați în privința nutriției și activității fizice corecte. Pacienților cu diabet zaharat tipul I le permitem administrarea de carbohidrați  ușor asimilabili în proporție de 5-10%. Există un grup de alimente, îl numim primul grup, care poate fi consumat fără limită. Din acest grup fac parte legumele: varza, ceapa, morcovul, ardeiul, dovleceii, vinetele, sfecla, fructele de mare. De asemenea, pot mânca pește.

– Cum stabiliți meniurile pentru paciențil?

Natalia Zarișneac: Avem modele de meniuri pentru diabeticii de tip 1 și 2. Fiecare pacient primește câte un model, unde este indicat ce trebuie să consume, în ce cantități, la ce ore. În cazul pacienților cu diabet de tip 2 punem accent pe dietă și activitate fizică. La pacienții cu diabet de tip 1 prioritară este insulino-terapia și apoi dieta. Dieta lor este diferită de ce a diabeticilor de tip 2.

-Cât de responsabili sunt pacienții? Probabil le este dificil să renunțe la practicile vechi?

Natalia Zarișneac: Sunt pacienți care nu vor să depună niciun efort. Cer de la medici un medicament care să le rezolve problema. Or aceasta nu funcționează în diabet. Responsabilitatea față de modul de viață și regimul alimentar este esențială în tratamentul acestei boli.

-Și atunci care  sunt consecințele acestei atitudini?

Natalia Zarișneac: Dacă pacientul refuză să respecte dieta, să facă exerciții fizice atunci inițiem tratament cu antidiabetice orale. Peste o perioadă ajungem la o decompensare a diabetului, ca rezultat inițiem insulino-terapie. Ce înseamnă aceasta? Glicemiile crescute în organism practic sunt asimptomatice. Simptomele de hiperglicemie apar când glicemiile sunt de la 11,1 milimoli sau mai sus. Dintre ele sunt xerostomia (sindromul de gură uscată), polidipsia (sete excesivă), poliuria (nevoia de urinare frecventă), vedere încețoșată, vindecare întârziată a leziunilor cutanate în rezultatul unui traumatism minor. Apar complicațiile, care sunt cele mai grave – microvasculare și cele macrovasculare.

-Cum se manifestă aceste complicații?

Natalia Zarișneac: Dintre complicațiile microvasculare fac parte retinopatia diabetică (afectarea ochilor), nefropatia (afectarea funcției renale) și neuropatia (amorțeala la nivelul mâinilor și picioarelor). Cel mai frecvent, pacienții se adresează cu dureri de picoare. Au senzația de furnicături, de amorțeală,  și de dureri. Printre complicațiile macrovasculare sunt bolile cardiovasculare, boala arterială periferică,  boală cerebrovasculară, afecțiuni gastrointestinale și urogenitale, disfuncții sexuale.

– Cum decurge școlarizarea?

Natalia Zarișneac: Îi școlarizăm, în primul rând, pe pacienții primar depistați. Ei nu știu cum să se alimenteze, cum să gestioneze diabetul. Îi sunăm și îi invităm. O lecție durează o oră și participă până la 10 pacienți. Le explicăm pe pași cum trebuie să-și schimbe modul de viață și regimul alimentar, abordăm fiecare pacient individual. Le oferim toate informațiile necesare, care îi ajută să țină sub control diabetul și să aibă o viață normală. Fiecare pacient primește un caiet de autocontrol, care include recomandări zilnice pentru ei.

La nivel mondial, 1 din 10 adulți trăiesc cu diabet zaharat. În fiecare an, peste 6 milioane de oameni mor din cauza consecințelor diabetului. Astăzi, 14 noiembrie, marcăm Ziua Mondială a Diabetului cu genericul „Educați azi pentru a proteja ziua de mâine”