Pneumonia poate ucide rapid, dacă întârzie ajutorul medical. Cum poate fi recunoscută și prevenită?
Pneumonia apare ca urmare a unei infecții bacteriene, virale sau fungice. Boala este caracterizată prin inflamarea țesutului pulmonar.
În funcție de factorul etiologic, pneumonia este de mai multe feluri:
- Bacteriană: declanșată de bacterii
- Virală: generată de virusuri gripale
- Fungică: provocată de ciuperci sau factori toxici.
Factorii de risc
- Sistem imunitar slăbit. Aceasta poate fi consecința unor boli precum precum leucemia, limfomul malign, SIDA sau diabetul zaharat. De asemenea, tratamentul cu imunosupresoare sau citostatice crește riscul îmbolnăvirii de pneumonie.
- Nou-născuți și copii mai mici de doi ani.
- Persoanele cu vârsta peste 65 de ani, bolnavii imobilizați la pat.
- Persoane care au un mod de viață nesănătos: fumătorii, alcoolicii, consumatorii de droguri.
- Bolnavii cronici, în special cardiacii și diabeticii.
Simptomele
Simptomele pneumoniei pot varia de la ușoare până la severe. Vorbim despre:
- tuse cu flegmă;
- febră;
- transpirații sau frisoane;
- dificultăți de respirație în timpul unei activități normale;
- dureri în piept;
- senzație de oboseală;
- pierderea poftei de mâncare;
- greață sau vome;
- cefalee;
În cazuri grave, bolnavul poate avea:
- tuse cu sânge;
- dureri articulare și musculare;
- senzație de confuzie și dezorientare, în special la persoanele în vârstă.
Complicații
Abces pulmonar
Acesta reprezintă distrugerea țesutului pulmonar și formarea unei cavități plină de puroi. Abcesele pulmonare necesita tratament cu antibiotice, iar în unele cazuri – drenarea acestora.
Revărsat pleural
Vorbim despre acumulare de lichid în spațiul dintre plămâni și peretele toracic. Respirația devine dureroasă, deoarece plămânii nu se pot extinde complet. Există posibilitatea ca revărsatul pleural să se infecteze, cauzând puroi. În final, poate afecta funcția plămânilor.
Insuficiența respiratorie
Semnele insuficientei respiratorii includ: respirație rapidă, senzația insuficienței de aer, confuzie, stare de somnolență sau anxietate, transpirație excesivă, albăstrirea buzelor sau unghiilor.
Bacteremie
Vorbim despre răspândirea infecției bacteriene în sânge. Ca urmare, sunt afectate organele. Bacteremia poate provoca decesul, în lipsa unei intervenții medicale imediată.
Atac de cord
Pe lângă boli de inimă, precum endocardita sau pericardita, pneumonia crește riscul apariției unui atac de cord.
Insuficiența renală
Inima nu mai poate pompa suficient sânge la rinichi. Prin urmare, aceștia vor înceta să funcționeze. Insuficiența renală se tratează cu dializa.
Prevenirea pneumoniei
Vaccinarea. Vaccinul pneumococic reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a pneumoniei. Copiii primesc de obicei imunizare împotriva virusului Haemophilus Influenzae și Pertussis la vârsta de 2 luni.
Vaccinul antigripal. Ajută la prevenirea gripei, dar și a complicațiilor sale, inclusiv a pneumoniei.
Renunțarea la fumat. Fumul de țigară agravează simptomele pneumoniei și scad sistemul imunitar, favorizând infectarea.
Gestionarea afecțiunilor medicale existente. Persoanele cu astm bronșic, insuficiența cardiacă congestivă sau diabet ar trebui să urmeze tratamentul adecvat afecțiunilor respective pentru a evita complicațiile.
Igiena sanitară bună. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau folosirea gelurilor dezinfectate ajută la prevenirea îmbolnăvirii.
Întărirea imunității copiilor. Pneumonia apare pe fondul unui sistem imunitar scăzut, de aceea este importantă creșterea imunității. La copiii mici, acest lucru se poate obține prin alăptarea exclusivă la sân a bebelușului, cel puțin 6 luni. La adulți, o nutriție echilibrată și un stil de viată sănătos sunt recomandate.
Ziua mondială de luptă împotriva pneumoniei este marcată în fiecare an, pe 12 noiembrie, începând din 2009, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății.
Anual, pneumonia ucide peste 2 milioane de persoane din întreaga lume. În primul an de pandemie de COVID-19, numărul victimelor a fost dublu.