×
Meniu

Cum ajunge plumbul în organism și ce boli declanșează?

Plumbul este un metal toxic, răspândit la nivelul scoarței terestre, și care este utilizat intensiv ȋn industrie şi ȋn activitatea umană.  Acesta contaminează mediul înconjurător şi afectează sănătatea omului şi animalelor. Copiii sunt cei mai vulnerabili la efectele toxice ale plumbului, care poate determina afectare permanentă neurologică şi cognitivă. Ȋn cazul adulților, expunerea la plumb indică afecțiuni cronice, cardio-vasculare sau renale.

Cum se produce intoxicația cu plumb?

Cele mai multe dintre cazurile de intoxicaţie cu plumb apar în timpul procesului de muncă. Activitățile cu risc sporit de expunere la plumb sunt:

  • extracția minereurilor;
  • colectarea și topirea materialelor vechi;
  • sudarea plăcilor ;
  • industria acumulatoarelor, grafică, chimică;
  • căptușirea și repararea rezervoarelor de acizi cu plăci;
  • industria ușoară și alimentară;
  • confecționarea tuburilor;
  • fabricarea alicelor și sticlei;
  • prepararea și utilizarea vopselelor;
  • fabricarea explozibililor, carburanților, industria maselor plastice etc.

Surse de expunere a copiilor la plumb

Aproximativ 1 din 3 copii din întreaga lume înregistrează o concentrație a plumbului în sânge de minim 5 micrograme pe decilitru (µg/dL), potrivit raportului  UNICEF  „The Toxic Truth: Children’s exposure to lead pollution undermines a generation of potential”.

Studiul precizează că plumbul este o neurotoxină puternică care provoacă copiilor daune cerebrale ireversibile. Acesta este deosebit de distructiv în cazul bebelușilor și al copiilor sub cinci ani, deoarece le afectează creierul și le provoacă sechele neurologice, cognitive și fizice pe viață.

Expunerea la plumb a copiilor este asociată și cu probleme comportamentale și de sănătate mintală, precum și cu o creștere a infracționalității și a violenței. Copiii mai mari se confruntă cu consecințe grave, inclusiv cu un risc crescut de afectare renală și de dezvoltare a unor boli cardiovasculare mai târziu în viață.

Principalele surse de expunere a copiilor la plumb sunt:

  • plumbul din apă cauzat de utilizarea țevilor din plumb;
  • plumbul rezultat în urma activităților industriale, precum mineritul și reciclarea bateriilor;
  • vopsele și pigmenți pe bază de plumb;
  • benzina cu plumb;
  • sudarea cu plumb a conservelor;
  • plumbul din condimente, cosmetice, jucării și alte produse de consum.
  • părinții care, prin prisma ocupațiilor lor, lucrează cu plumb vin deseori acasă cu praf contaminat pe haine, păr, mâini și încălțăminte, expunându-și astfel, fără să vrea, copiii la acest element toxic.

Semnele intoxicației cu plumb

Plumbul pătrunde în organism  pe cale respiratorie, cutanată şi digestivă, în caz de intoxicație voluntară sau accidentală. Semnele pot apărea la nivelul oricărui sistem sau organ. Acestea reprezintă rezultatul unor modificări biochimice induse de toxicitatea plumbului ȋn organism. Lipsa simptomelor nu elimină posibilitatea expunerii la plumb. Odată ajuns în organism, plumbul este absorbit în oase, de unde este eliminat în decurs de 10 ani.

Principalele manifestări ale intoxicației acute cu plumb sunt:

  • greață
  • vărsături
  • durere abdominală
  • slăbiciune musculară
  • crize convulsive
  • comă.

În Republica Moldova este marcată Săptămâna internațională de prevenire a intoxicațiilor cu plumb: „Spuneți nu intoxicației cu plumb”.